Ciclism, Tabere cu Suflet, Targsoru Vechi, Totul va fi Bine!, WeCare, Weekend Activ

Troia din Carpati

Biserica_Rosie_Targsoru_VechiEpidemia de coronavirus ne-a anulat toate activitatile:( Nu disperam insa si, profitand de perioada cat suntem obligati sa stam in casa, ramanem cu gandul aproape de natura si planuim unde vom merge cu bicicleta dupa ce trece urgia!
Un loc deosebit, pe care de abia asteptam sa il vizitam intr-un Weekend Activ, este Manastirea Turnu si Rezervatia arheologica de pe teritoriul sau. Arheologii au numit-o “Mica Troie din Carpati” pentru ca aici au gasit urmele suprapuse ale mai multor civilizatii, intinse pe cateva milenii: o asezare preistorica, un castru roman cu terme romane, o cetate medievala si mai multe biserici inaltate de Vlad Tepes si alti voievozi!

Manastirea Turnu se afla la Targsoru Vechi, nu departe de Ploiesti. Este o comoara nepretuita pentru arheologi, caci sapaturile din zona au scos la lumină urme de locuire din paleoliticul superior şi până în secol XIX p.Chr. Practic este locul ideal pentru istorici de a studia relaţiile şi interacţiunile dintre epoci, populaţii, mode. Dupa cum spun specialistii, “unicatul descoperirilor îl reprezintă însăşi posibilitatea cercetării lor în paralel şi ca atare realizarea unei foarte importante comparaţii a datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl.”

Practic, oriunde s-au efectuat săpături arheologice la Târgşoru Vechi s-au găsit urme de civilizaţie din cele mai vechi timpuri, fapt care i-a determinat pe specialişti să afirme că la Târgşoru Vechi a fost o continuă vieţuire şi că aşezările umane neîntrerupte au dat naştere unei bogăţii ce poate fi admirata astăzi in „Rezervaţia arheologică şi istorică de la Târgşoru Vechi”. Veche aşezare paleolitică, apoi sat dacic, castru roman, înzestrat cu un turn fortificat şi terme, târg medieval, datorită locului de întâlnire a cel puţin patru drumuri comerciale, Târgşorul a fost menţionat în documente pentru prima dată de către voievodul Mircea cel Bătrân, la 6 august 1413, sub denumirea „Novum forum”, adică Târgul cel Nou, pentru a-l deosebi de cel din cetatea domnească de la Târgoviște. În scurt timp, a devenit un loc prosper, un târg de vamă, dar şi un oraş domnesc timp de 150 de ani.
Poziţia geostrategică a Târg­şorului a atras pe voievozii Ţării Româneşti să folosească cetatea, străjuită de ziduri puternice, aşezată pe o movilă naturală, înconjurată de râul Leaota şi înzestrată cu un înalt turn fortificat, ca pe un loc numai bun pentru adăpost.

Valoarea deosebită a acestui sit este conferită de potenţialul arheologic unic. Aici s-au gasit urme ale unor aşezări pre- şi proto-istorice, unele dintre acestea constituind descoperiri reprezentative pentru acestă zonă a Munteniei.
De o mare importanta sunt si termele şi castrul roman, care păstrate integral şi fac parte din seria de monumente romane din secolul II p.C. din zona subcarpatică, alături de castrele de la Drajna de Jos şi Mălăeşti din judeţul Prahova şi Voineşti din judeţul Argeş.
Necropola din secolele III-IV p. Chr. este conservata foarte bine, fiind foarte valoroasa pentru arheologi prin potentialul de a ajuta decisiv la stabilirea cronologiei culturii Sântana de Mureş – Cerneahov, precum si la identificarea componentei etnice dar şi a comportamentelor ce ţin de rit şi ritual funerar ale purtătorilor acestei culturi. Faptul că aşezări din secolele II-III, V-VII, VIII-X p. Chr. au fost descoperite în aceeaşi zona arheologică face posibilă o comparaţie absolut necesară înţelegerii istoriei zbuciumate a primului mileniului creştin.
Curtea domnească este singurul edificiu de acest tip accesibil unei cercetări integrale, nefiind suprapusă de construcţii moderne. Târgul medieval este, de asemenea, nederanjat de construcţii moderne, constituind un excelent potenţial de comparaţie cu descoperirile realizate în Oraşul de Floci din jud Ialomiţa.

Prima menţionare apare într-un hrisov din 6 august 1413 dat de Voievodul Mircea cel Bătrân ce cuprinde acordarea unor privilegii domneşti negustorilor. O multime de voievozi munteni au locvuit aici si au ridicat biserici. Cronica Cantacuzinilor spune ca primul dintre ei este Vlad Drăgulea Voievod, tatăl lui Vlad Ţepeş. A urmat voievodul Vladislav al II-lea, care a construit un nou locaş de cult în 1447. De asemenea, voievodul Vlad Ţepeş a lăsat mărturie peste veacuri, în interiorul curţii domneşti, o biserică. Ca un fapt interesant sa mentionam ca in 1960 s-a găsit aici un ducat emis de Vlad Ţepeş care este reprezentat cu barbă, care ţine în mâna dreaptă o cruce lungă, iar în mâna stângă globul crucifer, glob pe care îl ţineau împăraţii Bizanţului care se considerau autoritatea care apără, temporal, Biserica lui Hristos în lume. Se pare ca, la câţiva ani de la căderea Constantinopolului (1453), Vlad Ţepeş s-a considerat apărătorul Ortodoxiei şi aşa s-a bătut pe monedă.

Perioada de înflorire a Târg­şorului a fost în timpul Sfântului Voievod Neagoe Basarab, care a ridicat şi el o biserică, ale cărei ruine abia se mai vedeau însă pe la jumătatea secolului al XX-lea.
Datorită dezvoltării comerţului, negustorii au construit şi ei, la scurt timp după sfântul voievod, în anul 1536, lângă ruinele termei romane, o biserică. Această biserică, ridicată pe ruinele unei alte biserici mai vechi, a primit numele „Biserica Albă” pentru ca nu a apucat sa fie niciodată pictată.
Nu peste mult timp, voievodul Mihnea Turcitul a înălţat şi el o biserică la Târgşor în 1589, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, din care se mai păstrează doar peretele dinspre miazăzi.
Dorinţa fiecărui voievod de a-şi lega numele de câte o ctitorie domnească la Târgşor a dăunat celorlalte biserici voievodale, fiindcă erau lăsate în părăsire şi uitare.

Cu gand sa deschidem o noua tura de biciclete in zona, am facut o vizita locasului, chiar inainte sa izbucenasca epidemia de coronavirus. Iata cateva imagini, facute mai pe seara:

Sursa: Cimec, Ziarul Lumina
Foto: Wikipedia, Tabere cu Suflet


Acest articol face parte din proiectul WeCare #TotulVaFiBine. Proiectul a fost lansat in martie 2020, odata cu declararea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei ca urmare a epidemiei de Coronavirus. In cadrul proiectului ne propunem sa gasim solutii pentru a ajuta copiii si parintii sa treaca mai usor peste aceasta perioada mai dificila. Mai multe detalii

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s